Ce ne-am propus?

România Educată” este proiectul național inițiat de Președintele României menit să susțină reașezarea societății pe valori, dezvoltarea unei culturi a succesului bazate pe performanță, muncă, talent, onestitate și integritate. La intrarea în cel de-al doilea secol de existență ca stat modern și unitar, este important ca educația să dobândească o fundație solidă și predictibilă, pe care să continue drumul către „România Educată”.

În acest sens, Administrația Prezidențială a derulat o amplă dezbatere publică privind educația din România, ale cărei prime două etape s-au derulat în perioada 2016-2018. La finalul acestor trei ani, au rezultat o viziune de țară și obiectivele aferente pentru educația și cercetarea din România, la orizontul anului 2030, alături de o serie de propuneri de politici publice pe temele desemnate ca fiind prioritare în cadrul proiectului. Acestea sunt: (1) Cariera didactică, (2) Echitatea sistemului educațional, (3) Profesionalizarea managementului educațional, (4) Învățământul profesional și tehnic de calitate, (5) Autonomie, internaționalizare și calitate în învățământul superior, (6) Educație timpurie, (7) Evaluarea elevilor și studenților. Rezultatele au fost supuse dezbaterii publice în cadrul celei de-a treia etape a proiectului, începând cu data de 5 decembrie 2018 și au fost finalizate și publicate în vara anului 2021.Operaționalizarea a fost prevăzută în Strategia Națională de Apărare a Țării - SNAT, iar rezultatele finale au fost asumate prin memorandum de către Guvernul României.

Totodată, o parte dintre prevederile Proiectului „România Educată” au fost incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

În cadrul raportului final al Proiectului „România Educată”, sunt incluse domenii prioritare, cu obiective și măsuri specifice. Aceste domenii sunt:

CARIERA DIDACTICĂ: dezvoltarea unui profil de competențe, reforma formării inițiale, creșterea calității și a flexibilității;

MANAGEMENT ȘI GUVERNANȚĂ: îmbunătățirea procesului de elaborare a politicilor publice, adaptarea guvernanței locale la capacitatea autorităților publice locale, profesionalizarea managerilor;

FINANȚAREA SISTEMULUI de învățământ preuniversitar: adaptarea finanțării la nevoile reale, reforma finanțării în educația timpurie, creșterea absorbției fondurilor UE și creșterea nivelului finanțării;

INFRASTRUCTURA sistemului de educație: revizuirea standardelor pentru infrastructură și dotări, adaptarea rețelei școlare la evoluțiile demografice, dezvoltarea infrastructurii Învățământului Profesional și Tehnic în jurul unor poli de dezvoltare, școli verzi;

CURRICULUM ȘI EVALUARE centrate pe competențe. Presupune: proiectare curriculară centrată pe competențe; creșterea flexibilității curriculare; monitorizarea și evaluarea curriculumului; fundamentarea de competențe transversale legate de educația pentru sănătate, pentru sustenabilitate, pentru democrație/societate, inclusiv din sfera educației financiare și juridice. Evaluarea elevilor/studenților va fi centrată pe competențe, dezvoltarea de standarde și descriptori, creșterea rolului evaluării în formarea cadrelor didactice, digitalizarea evaluării, asigurarea de feedback etc.

EDUCAȚIE INCLUZIVĂ DE CALITATE pentru toți copiii: creșterea accesului la educație a celor proveniți din medii dezavantajate, reducerea ratei de părăsire timpurie a școlii, programe de reintegrare școlară, pedagogie incluzivă, politici pro-echitate, servicii de consiliere;

ALFABETIZAREA FUNCȚIONALĂ: prioritizarea alfabetizării funcționale în cadrul procesului educațional, curriculum bazat pe competențe care facilitează alfabetizarea funcțională. Îmbunătățirea rezultatelor PISA, TIMSS. O atenție specială se va acorda și alfabetizării media, alfabetizării digitale și științifice a elevilor.

PROMOVAREA EDUCAȚIEI STEAM: încurajarea participării elevilor la activități din zona STEAM, pregătirea cadrelor didactice pentru predarea de conținuturi STEAM, asigurarea dotărilor necesare pentru predarea materiilor STEAM, parteneriate externe relevante;

DIGITALIZARE: dezvoltarea competențelor digitale ale elevilor și profesorilor, dezvoltarea unui ecosistem digital de educație, programe și educație pentru siguranța datelor și siguranță cibernetică;

REZILIENȚĂ: mecanisme de adaptare rapidă la situații de criză, creșterea calității serviciilor școlare în zone dezavantajate, dezvoltarea de abilități privind reziliența/stima de sine între elevi și studenți, pregătirea elevilor pentru schimbări sociale și economice, combaterea bullying-ului.

Ce a presupus fiecare etapă a Proiectului?

Prima etapă (2016-2017) a presupus o serie de opt consultări cu privire la viziunea și obiectivele de țară pentru educație și cercetare (dezbateri regionale), dezvoltarea și diseminarea unui chestionar on-line, 35 de evenimente de consultare organizate de terți etc. Rezultatele acestei etape sunt disponibile aici.

A doua etapă (2017-2018) a pornit de la elementele de viziune identificate în etapa anterioară, pentru a continua consultarea cu privire la strategia pentru educație la orizontul 2030. În acest sens, Administrația Prezidențială a constituit șapte grupuri de lucru cu rolul de a dezvolta concluziile primei etape într-un pachet de strategii detaliate pe temele prioritare: cariera didactică; echitatea sistemului educațional; profesionalizarea managementului educațional; un învățământ profesional și tehnic de calitate; autonomie, calitate și internaționalizare în învățământul superior; educație timpurie accesibilă tuturor; evaluarea elevilor și a studenților.

A treia etapă (2018-2021) a presupus dezbaterea publică a rezultatelor proiectului pentru a putea oferi României o viziune de țară cu obiective agreate pentru educație la orizontul 2030, o strategie unitară și un set de propuneri de politici publice pe temele desemnate ca fiind prioritare în cadrul proiectului.

Operaționalizarea Proiectului a fost inclusă ca angajament în Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024.

În ultimă instanță, finalizarea Proiectului „România Educată” prin publicarea raportului final, în 2021, a presupus integrarea feedbackului primit și actualizarea raportului cu evoluțiile recente, inclusiv cu lecțiile învățate în contextul pandemiei de COVID-19 și cu rezultatele consultărilor cu coaliția de guvernare, membrii comisiilor de învățământ din Parlamentul României și ONG-urile (derulate în iulie 2021).

Pe 14 iulie 2021, a fost publicat Raportul „România Educată”, Proiect al Președintelui României, Klaus Iohannis, asumat prin memorandum de Guvernul României. Bazat pe cel mai amplu proces de consultare publică în domeniul educației din perioada postdecembristă, Proiectul „România Educată” a pornit de la proiecția viitorului, imaginând provocările acestuia pentru societatea prezentului.

Care sunt rezultatele Proiectului?

Până acum, în cadrul proiectului „România Educată”, s-au atins următoarele rezultate:

  • au fost consultați mii de români privind dezvoltarea educației până în 2030. Dintre aceștia, peste 8.000 au răspuns chestionarului on-line propus de Administrația Prezidențială, restul participând la evenimentele organizate de Administrația Prezidențială sau de terți cu scopul consultării unui număr cât mai mare de români;
  • au fost organizate opt dezbateri regionale;
  • au fost organizate șapte grupuri de lucru care au reunit reprezentanți ai autorităților publice centrale și locale cu responsabilități în educație și cercetare, reprezentanți ai societății civile și ai mediului privat, reprezentanți ai actorilor interesați etc. Au fost găzduite la Palatul Cotroceni patru întâlniri de lucru pentru fiecare grup de lucru – participarea fiecărei persoane fiind voluntară;
  • au fost astfel implicate peste 140 de persoane în elaborarea documentelor lansate în dezbatere publică;
  • a fost redactat un document de viziune și strategie pentru dezvoltarea educației și cercetării românești în perioada 2018 – 2030, pe baza opiniilor românilor consultați;
  • au fost elaborate șapte documente tehnice – câte unul pentru fiecare temă prioritară a proiectului – care propun obiective strategice și acțiuni ce pot contribui la atingerea viziunii pentru 2030;
  • au fost incluse în calendarul evenimentelor sub egida Proiectului „România Educată” 80 de activități organizate de terți, care au adus o contribuție valoroasă proiectului, dezbătând teme conexe acestuia;
  • au fost finalizate, împreună cu Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, patru documente de politici publice care completează rezultatele proiectului „România Educată” pe temele: (1) carieră didactică, (2) management educațional, (3) echitate și (4) educație timpurie. Documentele au fost elaborate în cadrul unui proiect inițiat și coordonat de către Administrația Prezidențială și finanțat prin intermediul Serviciului de Sprijin pentru Reforme Structurale al Comisiei Europene.
  • Asumarea Proiectului de către Guvern, prin Memorandumul privind implementarea proiectului „România Educată” și aprobarea priorităților în reforma educației. Prin acest memorandum, Guvernul și-a asumat obiectivele stabilite prin Proiectul "România Educată”.

Câteva ținte ale proiectului „România Educată”:

  • creșterea finanțării educației pentru atingerea unui procent minim din cheltuiala publică, corelat cu media alocărilor pentru educație în statele membre ale UE;
  • scăderea ratei de părăsire timpurie a școlii, până la un nivel de cel mult 10%;
  • reducerea, cu minimum 50%, a prezentei rate de analfabetism funcțional, la orizontul 2030, astfel încât să ajungă la cel mult 20% dintre elevii de 15 ani;
  • însușirea cel puțin a unor competențe digitale de bază (inclusiv de predare prin instrumente digitale - digital literacy) de către toți profesorii și de către minimum 85% dintre elevii de clasa a VIII-a;
  • absolvirea studiilor superioare de către minimum 40% dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani.
Care sunt următorii pași ai Proiectului?

În perioada 2018-2021, Administrația Prezidențială a colectat opinii și recomandări de îmbunătățire din partea cetățenilor, pentru documentele rezultate din proiect. De asemenea, Administrația Prezidențială a organizat o serie de evenimente de diseminare a rezultatelor proiectului, inclusiv sub forma unor dezbateri complementare acestuia. Au fost abordate teme precum: guvernanța sistemului educațional, finanțarea sistemului educațional etc.

La finalul dezbaterilor publice, Administrația Prezidențială a lansat rezultatele proiectului, după integrarea tuturor opiniilor și recomandărilor primite în perioada de consultare publică. Raportul final poate fi consultat aici: http://www.romaniaeducata.eu/wp-content/uploads/2021/07/Raport-Romania-Educata-14-iulie-2021.pdf

Odată cu adoptarea Memorandumului privind implementarea Proiectului „România Educată”, Guvernul României și-a asumat obiectivele și țintele strategice în domeniul educației stabilite prin proiect.

Ce e diferit la acest proiect de reformă față de cele anterioare?

Proiectul „România Educată” s-a bazat pe o largă consultare, întrucât și-a propus de la început să coaguleze o parte cât mai mare din populația țării în jurul inițiativei de a construi împreună un viitor pentru educația din România – un viitor așa cum românii și-l doresc.

Modalitățile complementare de implicare a cetățenilor – chestionar online, dezbateri off-line – au asigurat accesul echitabil al tuturor categoriilor de cetățeni la dezbatere/consultare. A fost un proces eminamente deschis și participativ, care a început, în 2016, cu un chestionar on-line la care am primit peste 8.000 de răspunsuri unice.

Au avut loc, de atunci, opt conferințe regionale tematice cu peste 1000 de participanți, multiple evenimente de consultare organizate de entități terțe și o etapă de consolidare, desfășurată între 2017 și 2018, când șapte grupuri de lucru, cu experți din societatea civilă și din administrația publică locală și națională au dezbătut temele prioritare ale proiectului. După lansarea, la finalul anului 2018, a rezultatelor preliminare, acestea au fost puse în dezbatere publică și completate prin dezvoltarea de rapoarte complementare pe o serie de teme-cheie.

Toate contribuțiile/propunerile cetățenilor au fost valorificate, ele fiind cele care au determinat selecția domeniilor prioritare, dar și introducerea unor obiective și acțiuni în raportul final al Proiectului.