În România (…) prea mulți elevi trec prin școală fără a stăpâni competențele de bază și un procent mare de elevi părăsesc sistemul de învățământ înainte de a finaliza învățământul secundar superior (Kitchen et al., 2017; Eurostat, 2019).

Programul privind evaluarea internațională a elevilor (PISA) stabilește că alfabetizarea funcțională de referință înseamnă atingerea nivelului 2 sau a unui nivel superior în domeniile de bază cum ar fi citirea, matematica și științele. Fără acest nivel de competențe, elevii se pot confrunta cu dificultăți în ceea ce privește participarea pe deplin la societatea modernă. Uniunea Europeană a stabilit obiectivul ca procentul de elevi în vârstă de 15 ani cu rezultate slabe în domeniile de bază ale PISA să fie sub 15% în toate statele membre până în 2020. În 2015, 40% dintre elevii români nu au dobândit competențele de nivel 2 la cel puțin o materie din PISA, iar în 2018 au obținut scoruri mai mici. Astfel, la citire/lectură elevii români au obținut 428 (față de 434 în 2015), la matematică 430 (față de 444, în 2015) și la științe 426 (față de 435)[1].

Deoarece nivelul de instruire și veniturile sunt foarte strâns corelate, îmbunătățirea alfabetizării funcționale a elevilor cu rezultatele cele mai slabe și extinderea oportunităților acestora de a continua parcursul educațional ar contribui la reducerea inegalității veniturilor, care în România este cea mai mare din Europa (Eurostat, 2016).

Obiectivul asumat de România la nivel european pentru 2020 a fost de a reduce rata de părăsire timpurie a școlii la 11,3% (Uniunea Europeană, 2018). Totuși, din 2017, rata de părăsire timpurie a școlii înregistrată în România (18,1%) a fost mult mai ridicată decât obiectivul asumat și decât media statelor UE (10,6%).

Pentru a crește accesul la o educație de calitate, echitabilă, pentru toate grupurile sociale, Proiectul „România Educată” a propus o serie de obiective și măsuri. Pornind de la acestea, documentul de politică publică, bazat inclusiv pe modele internaționale, propune următoarele:

Obiectiv 1: Îmbunătățirea nivelurilor de alfabetizare funcțională

  • Identificarea timpurie a nevoilor educaționale ale fiecărui elev, prin intermediul unor evaluări formative[2] (cu rolul exclusiv de a sprijini profesorul să-și personalizeze predarea pentru nevoile și profilul elevilor). Evaluările sunt cu atât mai eficace cu cât încep mai devreme și pot asigura faptul că elevii nu trec de la o clasă la alta, acumulând lacune majore în ceea ce privește învățarea. În prezent, profesorii din România beneficiază de o educație practică limitată privind modul de a utiliza evaluarea formativă, iar evaluarea cumulativă (care are loc la sfârșitul învățării) domină în continuare cultura evaluării (Kitchen et al., 2017).
  • Acordarea de sprijin personalizat pentru învățare (de exemplu: intervenții specifice în grupuri mici și la nivel individual, în spații dedicate).
  • Intervenția pe mai multe niveluri: (1) sprijin general accesibil tuturor elevilor, (2) sprijin intensificat pentru elevii care au nevoie de sprijin suplimentar, (3) sprijin special când nivelul doi s-a dovedit ineficace.
  • Stabilirea unor așteptări ridicate pentru toți elevii, nu doar pentru elevii cu cele mai bune rezultate.
  • Stabilirea unor obiective naționale pentru îmbunătățirea alfabetizării funcționale și consolidarea capacităților profesorilor de a pune în practică aceste măsuri.

Obiectiv 2: Reducerea părăsirii timpurii a școlii

  • Implicarea părinților și a comunităților locale în procesul de educație.
  • Stimularea și motivarea elevilor pentru a obține rezultate bune, fără a genera o teamă excesivă de eșec (exemplu: atenuarea impactului negativ al examenelor selective, reformarea structurii școlarizării, implicarea elevilor în învățare, reducerea segregării școlare etc.).
  • Mobilizarea resurselor și sprijinirea calității profesorilor în școlile rurale sau din medii defavorizate (resurse suplimentare pentru școli și elevi, inclusiv atragerea profesorilor pentru a lucra în aceste zone).

Obiectiv 3: Elaborarea unor măsuri de sprijin pentru a ajuta persoanele care au părăsit timpuriu școala să își reia studiile.

  • Colaborare în cadrul comunității locale pentru a putea ajunge la tinerii care au părăsit școala și pentru a-i implica în programe de educație compensatorie, precum și promovarea unor atitudini pozitive față de acestea.
  • Aplicarea de abordări axate pe elev și învățare individualizată, dezvoltarea unor culturi școlare în care elevii sunt tratați ca fiind „cu șanse egale”.
  • Organizarea învățării în clase de dimensiuni mici, cu flexibilizarea activității, modularizarea cursurilor sau oferirea posibilității de a învăța la distanță.

La finalul documentului de politică publică se regăsește o schemă a etapelor propuse pentru creșterea echității sistemului educațional românesc.

3_Improving Educational Equity in Romania_with_infographic

Documentul poate fi consultat aici.

[1] Rezultatele PISA 2018 au fost publicate ulterior redactării policy brief-urilor OCDE și de aceea datele nu se regăsesc în documentul integral. Pentru cei interesați, rezultatele PISA 2018 sunt disponibile pentru consultare aici: https://www.oecd.org/pisa/publications/pisa-2018-results.htm;

[2] Evaluarea formativă sprijină învățarea și se bazează pe capacitatea profesorilor de a utiliza tehnici eficace de chestionare și dialoguri interactive pentru a explora înțelegerea în rândul elevilor (precum și sursa înțelegerilor greșite). Apoi, profesorii își adaptează strategiile de predare pentru a răspunde nevoilor elevilor.